Pe 10 ianuarie, computerul portabil profesional al Apple, MacBook Pro, a împlinit 20 de ani. Pentru a sărbători această aniversare, în această postare de blog vom trece în revistă istoria de până acum a MacBook Pro, care este plină de inovații revoluționare.
Ce a fost înainte de MacBook Pro?
MacBook Pro nu este primul computer portabil profesional al Apple; astfel de dispozitive existau și înainte de 2006, doar că nu erau vândute sub denumirea folosită astăzi, ci sub numele Macintosh PowerBook sau, pur și simplu, PowerBook. Baza primului MacBook Pro a fost PowerBook G4, lansat în 2001, care la început folosea procesorul PowerPC G4 bazat pe RISC, dezvoltat de Apple. Era unul dintre cele mai ușoare și mai subțiri laptopuri din lume la vremea respectivă în categoria sa, unul dintre primele laptopuri din lume cu ecran lat și primul computer cu o soluție magnetică ce închidea elegant și sigur capacul ecranului. Este interesant și faptul că, datorită ecranului de 15,2 inci, performanței considerate remarcabile la acea vreme și portabilității sale, mulți au cumpărat și folosit PowerBook G4 în locul unui computer de birou.
Cu PowerBook G4, Apple a putut așadar să construiască pe baze solide primul MacBook Pro. Atât forma dispozitivului, cât și carcasa din aluminiu au rămas, însă în ianuarie 2006 au debutat în primul MacBook Pro camera web iSight și încărcătorul MagSafe. Apple a lansat în același an și versiunea de 17 inci, prin care cei care preferau utilizarea staționară în locul mobilității au primit o dimensiune care se potrivea mai bine nevoilor lor; de asemenea, la acea vreme era o noutate uriașă și tastatura cu iluminare LED, pe care, de altfel, Apple a folosit-o prima dată pe modelele PowerBook G4.
Dar de ce a devenit MacBook Pro MacBook Pro?
În 2005, Steve Jobs a anunțat, invocând un singur indicator esențial, că Apple va părăsi platforma PowerPC; acesta era raportul performanță per watt, adică eficiența. Procesoarele PowerPC au fost dezvoltate în comun de Apple cu IBM, iar din 1991 și cu Motorola, în cadrul alianței AIM, însă până la mijlocul anilor 2000 cipurile PowerPC pur și simplu rămăseseră în urmă în competiție. IBM a promis că este pregătită să producă pentru Apple procesorul PowerPC G5 la 3 GHz, însă acest lucru nu s-a realizat niciodată. În plus, cipurile care foloseau arhitectura PowerPC consumau prea mult și generau prea multă căldură în comparație cu soluțiile Intel, liderul pieței de atunci. Astfel, Apple a ajuns într-o situație de constrângere tehnologică și strategică și a luat decizia de a trece întreaga gamă Macintosh pe platforma x86 de la Intel.
Nici nu trecuse un an de la luarea deciziei și anunțul public, iar în ianuarie 2006 Apple a prezentat primul iMac bazat pe Intel, precum și primul MacBook Pro din lume. Numele MacBook a indicat, așadar, și schimbarea de platformă: din laptopurile PowerBook și iBook, construite pe platforma PowerPC, au rezultat MacBook Pro, destinat utilizatorilor profesioniști, și MacBook, destinat utilizării școlare și de acasă. Deoarece în 2006 erau disponibile în paralel modele cu ambele tipuri de procesoare, schimbarea denumirii a făcut decizia mai ușoară pentru cumpărători.
Mai întâi pe MacBook Pro
De-a lungul istoriei sale, MacBook Pro a bifat numeroase premiere. Odată cu procesoarele Intel a ajuns în toate computerele Apple și cipul SMC, a cărui sarcină dedicată era să gestioneze inteligent răcirea, luminozitatea și bateria. Prima mare schimbare de design a venit în 2008, când Apple a introdus designul unibody, devenit de atunci un standard al industriei. Carcasa este frezată dintr-un singur bloc de aluminiu cu mașini CNC de precizie, ceea ce le-a făcut simultan mai ușoare și mai subțiri, dar mult mai rigide și, prin urmare, mai rezistente. Tot în MacBook Pro din 2008 a debutat și trackpadul din sticlă: renunțând la butoanele fizice ale mouse‑ului, laptopurile au primit o suprafață de sticlă complet clicabilă și au început să suporte gesturi multi‑touch. În 2015, pe lângă MacBook-ul de 12 inci, a apărut și pe MacBook Pro trackpadul Force Touch. Cu această tehnologie, trackpadul nu trebuie să se miște fizic; cu ajutorul electromagneților simulează senzația de clic, este mai durabil și poate distinge între clicuri de intensități diferite.
Întorcându-ne la 2012: primul computer cu ecran Retina a fost un MacBook Pro; la acest model au dispărut unitatea optică și hard diskul, iar stocarea exclusiv pe SSD a debutat pentru a face computerul mai rapid, mai subțire și mai silențios. Nevoile de gestionare rapidă a datelor ale utilizatorilor profesioniști au fost satisfăcute în MacBook Pro-urile Retina din 2012 și de portul Thunderbolt, care permite transfer de date la viteză mare și care, de altfel, debutase în familia de dispozitive cu un an înainte.
Profesioniștii vor porturi și butoane!
Seria MacBook Pro apărută în 2015 se poate lăuda cu mai multe premiere, dintre care utilizatorii au primit extrem de pozitiv trackpadul Force Touch. Cu modelele din 2016, Apple a încercat să creeze cele mai subțiri MacBook Pro de până atunci, și a reușit. Însă asta a avut un preț: o mare parte dintre conectorii cu care utilizatorii erau obișnuiți. În loc de HDMI, cititor de card SD, Ethernet și MagSafe, laptopurile Apple includeau, pe lângă mufa jack de 3,5 mm, doar porturi USB‑C; deși ofereau viteze mari, accesoriile Type‑C erau atunci mult mai puțin răspândite decât astăzi, astfel că era nevoie de adaptoare pentru utilizarea laptopurilor. Au sosit reacții negative, iar Apple a făcut și schimbări.
La fel de mixtă a fost și primirea uneia dintre inovațiile seriei MacBook Pro 2016, Touch Bar: în locul tastelor funcționale, Apple a oferit o bandă cu ecran OLED sensibil la atingere, care afișa butoane adaptate aplicației folosite. Totuși, utilizatorii nu o puteau folosi neapărat „în orb”, așa că, deși soluția era foarte spectaculoasă, unii își doreau butoane fizice, iar Apple, din fericire, a luat în seamă feedbackul: a oferit anumite modele cu și fără Touch Bar și, în 2021, pe modelele de 14 și 16 inci cu M1 Pro și M1 Max au revenit pe laterale MagSafe, HDMI și cititorul de carduri. De scurtă durată a fost și tastatura cu mecanism „butterfly”, mai puțin fiabilă decât cele anterioare, introdusă pe familia MacBook Pro în 2016 și retrasă în 2019–2020, locul ei fiind luat de Magic Keyboard, care permite o utilizare fără probleme.
Platforma Apple, ecrane Liquid Retina XDR și prezentul
Apple a valorificat experiența dobândită în proiectarea procesoarelor pentru iPhone și iPad și în laptopurile sale. În 2020 a fost prezentat Apple M1, prima platformă Apple pe arhitectură ARM64 destinată computerelor Mac. MacBook Pro de 13 inci a primit acest cip, iar eficiența energetică a atins un nivel nemaivăzut în industrie; în toamna lui 2021, odată cu procesoarele M1 Pro și M1 Max, a debutat și forma actuală a laptopurilor, în dimensiuni de 14 și 16 inci, iar modelele pe bază de Intel au ieșit din ofertă. Gama de procesoare M nu a fost încă egalată de concurență la capitolul eficiență; aceste laptopuri sunt mai rapide ca oricând, oferind în același timp autonomie remarcabilă și răcire silențioasă.
Printre noutățile laptopurilor echipate cu noile procesoare Apple M se numără ecranele Liquid Retina XDR, care folosesc tehnologia mini‑LED. Această tehnologie, apărută pentru prima dată pe MacBook Pro, oferă un ecran capabil să redea un raport de contrast și o luminozitate extreme, astfel încât lucrul foto și video profesional se poate desfășura cu ușurință pe laptopurile MacBook Pro chiar și în aer liber. O inovație legată de ecran a fost și introducerea tehnologiei ProMotion la 120 Hz, care permite derulare mai fluidă și editare video mai confortabilă.
MacBook Pro a schimbat pentru totdeauna felul în care ne gândim la computerele profesionale și la modul în care le folosim și a pregătit terenul pentru actualele „bestii” cu procesoare Apple M, pe care putem lucra mai bine de zece–douăzeci de ore fără să ne facem griji pentru supraîncălzirea hardware‑ului sau descărcarea bateriei.
